Paşii pe care trebuie să-i faci când vrei să te transformi

     Una din cele mai mari probleme ale mele a fost orgoliul. Atât de greu mi-a venit să plec privirea în jos şi să sufăr pe nedrept… sau să tac şi să înghit. Nu am putut accepta. M-am luptat mult cu această idee. Am strigat către Dumnezeu ca să-mi explice de ce ar dori El ca să plec privirea. Să învăţ să mai fiu călcată în picioare, să las de la mine şi să-mi schimb atitutindea. La început nu mi-am dat seama că aş avea o problemă, nu am realizat că da, am un orgoliu mare. Dar după multă rugăciune, după ce am analizat comportamentul meu, mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva. Domnul mi-a arătat că sunt o persoană orgolioasă şi că trebuie să încetez să mai fiu aşa.   Şi uite aşa a început procesul schimbării mele. Primul pas deja l-am făcut. Am conştientizat că sunt aşa, nu am mai negat şi nu am trăit într-o realitate doar a mea. Da, este ciudat să recunoşti că nu eşti aşa cum ar trebui să fii, este ciudat să îţi analizezi propriile greşeli. Dar dacă tinzi spre mai bine, dacă îţi pasă de ceea ce vrea Dumnezeu pentru tine, atunci a sosit momentul să faci şi lucruri inconfortabile, nu doar confortabile. Bine, după cum spunea, primul pas este conştientizarea. Haideţi să ne gândim oare care este cel de-al doilea pas. Hm… al doilea pas, în cazul meu, a fost dorinţa de schimbare. Da bine,

Povestea Dragostei - Ioan 3.16

Dante Gebel

Las migajas de la cosecha

Cuando tenía dieciséis años, el pastor me dio mi primera oportunidad para predicar en una reunión pública. Recuerdo que estaba muy nervioso porque no sabía de qué hablar. Entonces recordé una historia que alguna vez había oído siendo niño y me había sorprendido. Fue la primera historia bíblica que aprendí y fue el tema de mi primer sermón: Noemí y las migajas de la cosecha.

En su primer capítulo el libro de Rut nos relata el incidente. La familia de Noemí parecía tenerlo todo para ser feliz, sin embargo una hambruna inesperada los sorprende en su propia tierra. La Biblia dice que la familia tomó una decisión radical: se mudaron a las tierras de Moab para sobrevivir al hambre. Las escrituras no nos arrojan demasiada luz en cuanto a los detalles de lo que ocurrió a partir de la mudanza, pero lo cierto es que inesperadamente, en tierras ajenas, Noemí pierde a su esposo y a sus dos hijos, «quedando así la mujer desamparada de sus dos hijos y de su marido» (Rut 1.5). En apenas cinco versículos la Biblia nos expone una tragedia; una buena familia que se desintegra injustamente. Pero aún hay algo más sorprendente. La mujer se entera de que Dios había visitado la tierra de la cual había emigrado junto a su familia, «porque oyó en el campo de Moab que Jehová había visitado a su pueblo para darles pan» (Rut 1.6).